Conform principiului libertăţii de mişcare a bunurilor şi serviciilor, orice cetăţean european poate contracta un credit în altă ţară a UE. Totuşi, există mai mulţi factori care impiedică dezvoltarea contractelor de credit transnaţionale (diversitatea limbilor vorbite şi nearmonizarea completă între legislaţiile tuturor Statelor Membre).

Cu toate că Directivele din 1986, 1990 si 1998 au stabilit bazele legislaţiei privind creditul de consum la nivel comunitar, legislaţia naţională determină mijloacele de protecţie a consumatorilor.

De aceea nivelul de protecţie a consumatorilor este încă foarte diferit între ţări. Vom încerca să îţi oferim o scurtă descriere a principalelor diferenţe dintre legislaţii, apoi ne vom concentra pe stabilirea legii aplicabile în cazul contractelor transfrontaliere.

De asemenea, îţi vom furniza câteva informaţii despre paşii care trebuie urmaţi când iei un credit de la un creditor străin.

Planul cursului:
– Diferenţe între legislaţiile de pe teritoriul Europei
– Cum şi de ce ai putea dori să contactezi o organizaţie de creditare din UE
– Testează-ţi cunoştinţele

Diferenţe între legislaţiile de pe teritoriul Europei
În contextul pieţei unice se va ridica probleme existenţei ofertelor de credite transnaţionale. Termenul “credit transfrontalier” este folosit când un consumator încheie un credit de consum în altă (…) Citeşte mai mult

Cum şi de ce ai putea dori să contactezi o organizaţie de creditare din UE
Ai două modalităţi principale de a contacta un creditor străin: Răspunzi unei oferte publicitare sau foloseşti internetul (în acest fel poţi compara foarte uşor ofertele din diferite ţări) De fapt, o (…) Citeşte mai mult